Obiective turistice

Pe teritoriul comunei Ciurea funcționează un Centru de Informare Turistică. Acesta își propune să valorifice potențialul turistic al zonei prin informarea permanentă a turiștilor care ajung în zonă, prin activități de promovare care să stimuleze fluxul turiștilor, creșterea numărului acestora, a duratei de ședere dar și a notorietății zonei. Obiectivele turistice relevante pot fi clasificate în cinci categorii, după cum urmează: 1. Obiective ecumenice, simboluri religioase 2. Patrimoniul cultural și arhitectural 3. Zone și situri naturale protejate 4. Aventură și agrement 5. Puncte de belvedere 1. Obiective ecumenice, simboluri religioase MĂNĂSTIREA HLINCEA La poalele Dealului Cetățuia se ridică Mănăstirea Hlincea datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind ctitorie a domniței Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 și 1582-1591) și a soțului ei, spătarul de origine greacă Zottu Tzigara. Aflată în paragină, a fost restaurată mai întâi în timpul domniei lui Vasile Lupu, când s-au adăugat zidul de incintă, trapeza și chiliile pentru călugări, apoi, în timpul lui Ștefăniță Lupu (1659-1661) s-a executat pictura interioară a bisericii, cu meșterii zugravi care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, construită în plan triconc, cu turlă pe naos, cu pridvor deschis, cu arcade susținute de coloane rotunde, impune prin proporțiile sale armonioase. Tabloul votiv din naos îi reprezintă pe ctitorii Vasile Lupu, Ștefăniță Lupu și Doamna Ecaterina, iar în pictura interioară mai notăm reprezentările arhanghelului Gavril și a sfinților militari Mercurie, Nichita, Gheorghe, Dimitrie și Teodor, precum și motivele populare ce împodobesc chenarele din pronaos. Ansamblul este înconjurat de ziduri înalte, intrarea făcându-se pe sub bolta vestică a construcției. După ce, de prin 1788 până în 1812 a avut destinația de spital, ansamblul a suferit lucrări de restaurare după cutremurul din martie 1977, definitivate apoi după 1991. Începând cu această dată, mănăstirea și-a căpătat autonomia, astăzi fiind obște monahală de călugări. Mănăstirea este inclusă în lista monumentelor istorice ale județului Iași, ca monument de interes natural. BISERICA DIN SATUL PICIORU LUPULUI Biserica din satul Picioru Lupului constituie patrimoniu istoric și arhitectural. Din însemnările pe marginea cărților de cult deducem că în anul 1782, în sat era o biserică construită din vălătuci și acoperită cu stuf. Această biserică a ținut până în anul 1885 când a fost construită alta, dar care a ținut mai puțin și anume până în anul 1926, când a început construcția actualei biserici sub conducerea călugărului Casian. Biserica a fost terminată în anul 1932 sub păstorirea preotului Vasile Teleman. TROIȚA VECHE Troița veche din satul Slobozia este făcută din lemn de stejar, cunoscut pentru rezistența sa, explicându-se astfel vechimea acesteia de aproximativ 80 de ani. MONUMENTUL EROILOR Monumentul eroilor din Picioru Lupului este dovada vitejiei celor 32 de soldați români care și-au jertfit viața pentru apărarea patriei în anul 1944. Crucea a fost donată în anul 1981 de către Titel și Costel Apreotesei, iar locul în care se află marchează linia de front al celui de-al doilea Război Mondial. 2.Patrimoniul arhitectural și cultural În această categorie se încadrează edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile și elementele de identitate locală. FABRICA DE CĂRĂMIDĂ În Lunca Cetățuii putem identifica obiectivul de patrimoniu Fabrica de Cărămidă. Aceasta a fost înființată în anul 1891 de Gheorghe Duca, astăzi fiind păstrătoare de patrimoniu industrial și tehnic de valoare. După deschiderea acesteia, toate clădirile pentru depou, călători, clădiri anexe de pe linia Vaslui-Iași, Iași-Dorohoi, București-Constanța, din Râmnicul Sărat precum și multe poduri feroviare au fost edificate numai din cărămidă roșie de Ciurea. Fabrica a suferit puține schimbări de-a lungul timpului, deoarece felul în care a fost proiectat nu a permis nicio modernizare în ceea ce privește fluxul tehnologic. Singurele modernizări au fost aduse doar la partea de acționare electrică a instalațiilor de măcinare și omogenizare a argilei și la instalațiile de presare. Comuna Ciurea este singura din țară care are 3 stații C.F.R., două dintre ele fiind desemnate monumente ale zonei metropolitane Iași, și anume, Gara Ciurea și Gara Bârnova. A treia gară din comună este Gara Picioru-Lupului, care ulterior a devenit haltă. Clădirea gării este construită din cărămidă (de la Fabrica de Cărămidă care se află peste drum de gară) și se aseamănă cu mai toate gările de pe linia de cale ferată Iași-Vaslui. În comuna Ciurea, casele tradiționale le recunoaștem cu ușurință datorită elementelor specifice ale acestora precum construcția din chirpici, cerdacul, prispa, stâlpii din lemn. Apropierea de zona metropolitană Iași nu a alterat tradițiile și obiceiurile populare care se mai păstrează și în zilele noastre, prin artiști locali si membri bine-cunoscuți ai satului. În comuna Ciurea există o tradiție în arta țesutului de covoare. 3.Zone si situri naturale protejate PAPUCUL DOAMNEI este o specie foarte rară de orhidee, aflându-se pe locul întâi pe lista plantelor protejate de lege. În România, Papucul Doamnei este protejat încă din 1938, prin Decret Regal. Face parte din familia Orchidaceae și crește prin păduri, mai mult sau mai puțin umbroase, pe coaste, în tufișuri, de preferință pe terenuri calcaroase, în grupe sporadice. În comuna Ciurea, Papucul Doamnei se întâlnește în rezervația de plante din Slobozia. Orhideea Papucul Doamnei sau „pantofiorul lui Venus”, așa cum se mai numește și în zilele noastre, simbolizează dragostea de natură a oamenilor și bucuria lor la venirea verii. În limbajul florilor, orhideele sunt un simbol al purității, perfecțiunii și feminității. In satul Hlincea exista 3 STEJARI SECULARI, vârsta arborilor fiind de 368, 396 respectiv 501 ani. Aceștia sunt incluși în „Lista arborilor monument al naturii din județul Iași declarați prin HCJ NR. 8/1994”. Doi dintre stejari se află pe Strada Cortez. Arborele GINKGO BILOBA (sau arborele pagodelor) se află în Lunca Cetățuii, în fața Ocolului Silvic. Arealul său natural se găsește în sud-estul Chinei, specia având o istorie lungă: a apărut cu cca 200 mil. de ani în urmă și a rămas aproape neschimbată până astăzi. A fost introdus în Europa în anul 1730. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad. Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie vegetală cărnoasă. Pulpa fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiric prezent în compoziția sa, asemănător untului râncezit. STANJENELUL DE BALTA (Iris pseudacorus) este o plantă cunoscută și sub denumirea de stanjenelul-galben, care crește mai ales în zonele mlăștinoase, pe pajiști și în apropierea apelor. Face parte din familia Iridaceae și este originară din Asia, Africa de Nord și Europa. De la această plantă se folosea în trecut rădăcina pentru tratarea unor afecțiuni ale căilor respiratorii. Astăzi, planta nu mai este folosită în scopuri terapeutice din cauza conținutului de substanțe toxice din rădăcina. În comuna Ciurea, o poți admira la marginea iazului Dumbrava, precum și în alte zone mlăștinoase și pe lângă apele lin curgătoare. MANA MAICII DOMNULUI sau caprifoiul este o cățărătoare care împodobește multe curți și are flori cu un parfum minunat. Florile tinere sunt albe iar după câteva zile capătă o culoare galben roșcat. Planta este originară din Asia de est respectiv, China, Japonia și Corea. Caprifoiul are efect medicinal. Florile se recoltează cu precădere primăvara sau la începutul verii când floarea este încă în stadiul de boboc. 4.Aventura si agrement IAZUL DUMBRAVA Este situat la drumul județean 248 Iași-Ciurea, în satul Dumbrava, fiind vizibil de la șosea. Are o adâncime maximă de 6 metri, media fiind de 1,8 metri. Iazul este populat cu pești precum caras, roșioară, oblete, biban, dar și biban soare. În lunile de primăvară-vară iese în evidență prin numeroasele lebede și rațe sălbatice care poposesc aici. Iazul Dumbrava poate fi considerat atât zonă de agrement, cât și loc de birdwatching datorită numeroaselor specii de păsări care își au cuibul în stufărișul des al iazului. BALTA CIUREA „La poalele Codrului” este locul ideal pentru iubitorii de pescuit, întinzându-se pe o suprafață de 3 hectare, foarte îngrijită și modern amenajată, oferind posibilitatea de a campa, de a se relaxa. Balta este populată cu peste 2000 kg de crap, fitofag, caras, știucă, somn sau roșioară. Această amenajare deține un parc pentru copii, o cabană și standuri separate. Balta Ciurea este un deliciu, atât pentru cei experimentați cât și pentru cei proaspăt inițiați în „ale pescuitului”. 5.Puncte de belvedere ISLAZUL PICIORU LUPULUI Este un minunat punct de belvedere, putându-se observa satele Ciurea, Lunca Cetățuii, precum și diferite cartiere ale orașului Iași și Releul Bucium. Printre plantele care se găsesc pe Islaz se numără ciuboțica cucului (primula officinalis), păpădia (Taraxacum officinale), lumânărica Domnului (Verbascum phlomoides), grâușorul (ranunculus ficalia), bumbișorul (bellis perennis), mierea ursului (pulmonaria mollis), coacăza de pădure (Ribes rubrum ), păducelul (Crataegus monogyna), coada calului (Equisetum arvense). Se găsesc și roci sedimentare. Pisica sălbatică, fazanul, porcul mistreț și bombina bombina (sau broasca cu burtă roșie care este o specie aproape amenințată) sunt câteva dintre animalele pe care le găsim aici. PADUREA REPEDEA-BARNOVA Este o zonă protejată situată pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Duca, Tomești și pe cel al municipiului Iași. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. În sit se poate ajunge și pe calea ferată ce face legătura între Iași și Vaslui cu oprire în Halta Piciorul Lupului sau gara Bârnova. Situl este reprezentat în cea mai mare parte de păduri de foioase, păduri dacice de fag și păduri dacice de stejar și carpen, cu o deosebită valoare științifică și peisagistică, unde își găsesc habitatul circa 116 specii de păsări rare, vulnerabile sau periclitate, o specie de plante și 4 specii de mamifere mici de importanță comunitară, precum și alte specii de plante și animale.