Biserici și mănăstiri
Obiectivele turistice relevante din comuna Ciurea pot fi clasificate in 3 categorii,dupa cum urmeaza: 1. Biserici si Manastiri 2. Patrimoniul cultural si architectural 3. Zone si situri naturale protejate 1.BISERICI SI MANASTIRI Teritoriul comunei se bucura de prezenta unor biserici deosebite,care pot constitui un punct de atracție pentru turiști, pe lângã deja celebrele mãnãstiri din zona.In satul Hlincea, se gasește Manastirea Hlincea cu Biserica “Sfântul Gheorghe”. Manastirea a fost construita in penultimul deceniu al secolului al XVI-lea (1587), la 3 km S-V de Manastirea Cetatuia din Iasi, de fiica lui Petru Schiopu, domnitor al Moldovei intre anii 1574 si 1579, Maria, sotia lui Zottu Tigara. In anul 1908, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat o serie de lucrãri de restaurare care au reabilitat lacașul degradat. Mãnãstirea Hlincea a fost închisã ca urmare a Decretului 410/1959, când s-au închis mai multe manastiri din România. Biserica manastirii a devenit biserica parohialã a satului Hlincea. Avariata in cutremurul din 4 martie 1977, biserica a fost supusã unui amplu proces de consolidare și restaurare din initiativa mitropolitului Teoctist Arapasu al Moldovei si Sucevei. Astfel, în perioada 1980-1984, au fost reparate zidul din incinta și cladirea chiliilor. Schitul Hlincea a fost redeschis în anul 1990, dupa caderea regimului comunist, fiind aduși calugari de la Manastirea Horaita, în frunte cu ieromonahul Metodie Oprica, care a fost numit staret. Pictura Mãnãstirii Hlincea a fost lucrata în fresca între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Stefanita Lupu, de cãtre pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebita valoare istorica și artistica. În tabloul votiv de pe peretele de sud al naosului sunt pictați noii ctitori: Vasile Lupu, Ștefanita Lupu și Doamna Ecaterina, îmbracați în costumele de ceremonie. Domnitorul tine în mâna un pergament și o bisericã în miniaturã, Ștefãnițã are în mâna dreaptã o fâșie de pergament cu o inscripție în limba greacã, iar în stânga o pungã, semn al ctitorului, ca și Doamna Ecaterina. Din pictura interioarã se remarcã în mod deosebit figura arhanghelului Gavriil, precum și seria de sfinți militari: Mercurie, Nichita, Gheorghe, Dimitrie și Teodor, care indicã realele calitãți portretistice ale pictorului. De asemenea, este de remarcat prezența emblemei imperiale bizantine – vulturul bicefal încoronat, zugrãvitã într-o nișã de sub fereastra altarului, simbol ce trebuie pus în legãturã cu visurile de mãrire ale lui Vasile Lupu, cel “cu fire împãrãteascã, mai mult decât domneascã”. Se remarcã, de asemenea, motivele populare originale cu care sunt împodobite chenarele și arcurile pronaosului. Pictura din bisericã, în care predominã tonurile culorilor verde-pal, roșu-brun și roșu de minium, este o operã de artã care se impune prin realismul scenelor și calitatea desenului. Prezintã totuși urme de retușãri de mai târziu.